O biografie
1939-1946
1946-1953
1953-1957
1957-1963
1963-1968
1968-1970
1970-1972
1972-1978
1978-1982
1982-1986
1986-1990
1990-1998
1998-2002
Studii
Activitatea academica
Evenimente
Premii si distinctii
 
Home > Biografie > O biografie > 1946-1953
O biografie: 1946-1953 Pagina 1 2 3

Walther bácsi a venit în curtea noastră de la Braşov. Părinţii lui porniseră de jos, ca brutari. Aveau brutărie în Braşov. Lucrau toată noaptea, ca dimineaţa vânzătorii ambulanţi să poată duce brioşii şi cornurile calde. Din covrigi şi din franzele, Walther a ajuns să facă şcoală în Germania. S-a întors la Braşov funcţionar de bancă. A ajuns apoi director, şi-a construit casă cu patru nivele. Copiii lui aveau primele motociclete din oraş. Copii şcoliţi - unul doctor, altul arhitect. Vacanţe în Italia, Franţa, imortalizate în fotografii strânse în albume. Schimbarea regimului l-a declarat exploatator.

Dat afară din oraş. într-un camion au fost nevoiţi să-şi încarce ce lucruri au putut. Şi cum cel mai apropiat oraş de Braşov a fost Sfântu-Gheorghe, acolo s-au oprit, la Kis Árpad, gazda noastră de-a doua, după Jánosi bácsi. Kis Árpad avusese băcănie. I-au rămas casele, patru, cu curte mare la mijloc, cu depozite din piatră. (în Sf.Gheorghe epurările nu au fost aşa dure - doar lui Fogolyan Doktor-ur i-au luat sanatoriul cu tot ce avea). Cu Walter bácsi în curte, ne-am trezit şi noi nişte "domni". Casa noastră, ce avea două camere, s-a umplut cu mobilier: fotolii mari, din piele, un birou enorm, cioplit din lemn. Dulapurile, biblioteca, cărţile, lexicoanele frumos legate, albumele de artă, lăzile au ajuns în podul casei. Zonă prohibită pentru noi, copiii. Doar Walther bacsi avea acolo acces. Odată, l-am văzut coborând cu o cutie plină cu ceasuri şi cu un potir. Mai vindea câte ceva. Alt venit nu avea.

 

 

 

 

Home | Biografie | Opera | Expoziţii | Colecţii | Opinii | Pesonal